Cei mai mulți dintre noi considerăm bacteriile ca fiind alcătuirea întregii microbiote umane, dar există și alți actori cheie, așa cum sunt rezumați mai jos:
-
Bacterii: Bacteriile domnesc suprem, fiind cei mai abundenți și diverși locuitori ai microbiomului uman. Acestea populează diverse zone ale corpului, tractul gastrointestinal fiind cea mai dens populată regiune. În intestin, bacteriile joacă roluri multiple, contribuind la digestie, metabolismul nutrienților, reglarea imunității și chiar influențând starea de spirit și comportamentul prin axa intestin-creier. În special, comunitățile bacteriene precum Firmicutes și Bacteroidetes domină microbiota intestinală, în timp ce genuri precum Lactobacillus și Bifidobacterium sunt recunoscute pentru proprietățile lor probiotice, consolidând sănătatea intestinală și rezistența împotriva agenților patogeni. Înțelegerea dinamicii complexe a populațiilor bacteriene din microbiomul uman este crucială pentru descifrarea impactului acestora asupra sănătății și dezvoltarea de intervenții specifice pentru afecțiunile legate de disbioză.
-
Archaea: Archaea, deși mai puțin numeroase decât bacteriile, ocupă roluri de nișă în microbiomul uman, în special în mediul intestinal. Aceste microorganisme unicelulare posedă capacități metabolice unice, archaea metanogene precum Methanobrevibacter smithii fiind contribuitoare notabile la producția de metan în intestin. Deși populațiile de archaee pot să nu rivalizeze cu cele ale bacteriilor, activitățile lor metabolice și interacțiunile cu alți microbi subliniază importanța lor în modelarea ecologiei și funcției intestinale.
-
Ciuperci: Ciupercile reprezintă un alt grup de organisme unicelulare prezente în microbiomul uman, deși în număr mai mic în comparație cu bacteriile. În timp ce anumite ciuperci, cum ar fi speciile de Candida, pot deveni agenți patogeni oportuniști în condiții favorabile, altele, precum Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), au proprietăți benefice și sunt utilizate ca probiotice. Populațiile fungice contribuie la ecologia intestinală și pot influența răspunsurile imune și integritatea mucoasei, evidențiind rolul lor în homeostazia și sănătatea intestinală.
-
Protiste: Protistele, care cuprind diverse microorganisme eucariote, cum ar fi protozoarele și algele, populează diverse nișe în corpul uman, inclusiv în tractul gastrointestinal. În timp ce unii protiste, precum Entamoeba histolytica și Giardia lamblia, sunt asociați cu infecții parazitare și boli gastrointestinale, alții pot forma relații simbiotice cu microbiota intestinală. Anumite specii de alge, de exemplu, produc compuși bioactivi care susțin sănătatea intestinală și modulează răspunsurile imune, subliniind potențialele beneficii ale protistelor în menținerea echilibrului microbian și a interacțiunilor gazdă-microb.
-
Viruși: Virușii, în principal bacteriofagii care infectează bacteriile, constituie o componentă integrantă a microbiomului uman. Bacteriofagii joacă roluri esențiale în modelarea comunităților bacteriene, influențarea diversității microbiene și modularea interacțiunilor gazdă-microb. Prin interacțiunile lor cu bacteriile, bacteriofagii pot influența populațiile microbiene, transferul de gene și eliberarea metaboliților bacterieni, exercitând astfel efecte profunde asupra ecologiei intestinale și a fiziologiei gazdei. Înțelegerea interacțiunii complexe dintre bacteriofagi și comunitățile bacteriene este esențială pentru a descifra dinamica microbiomului uman și implicațiile sale pentru sănătate și boli.
În concluzie, diversele grupuri de organisme unicelulare care locuiesc în microbiomul uman contribuie la ecosistemul complex din organism, influențând diverse procese fiziologice și sănătatea gazdei. Explorarea suplimentară a rolurilor, interacțiunilor și implicațiilor lor pentru sănătatea umană oferă o promisiune imensă pentru a ne îmbunătăți înțelegerea interacțiunilor microbiom-gazdă și pentru a dezvolta strategii specifice pentru menținerea sănătății intestinale și a bunăstării generale.